|
Chiar daca
nenumarati oficiali militari, sefi de stat, jurnalisti, sau piloti
comerciali, au spus ca au vazut obiecte zburatoare neidentificate, Martin
Rees, astronom regal oficial din Marea Britanie si recent autor al cartii:
"De aici pana la infinit: O viziune pentru viitorul stiintei" a
declarat pentru
Lucinda Douglas-Martin, de la reteaua de media "The
Huffington Post", ca "un astronom serios nu da crezare niciuneia
dintre aceste povesti". Rees afirma ca "toata lumea este
fascinata de extraterestri," dar el este in favoarea proiectelor SETI de
cautare a inteligentei extraterestre in Cosmos. "Ar trebui sa folosim in
acest scop toate tehnicile posibile. Nu avem nicio idee ce este acolo, prin
urmare ar trebui sa fim atenti la tot ce ar putea fi un artefact, mai degraba
decat ceva natural". In timp ce Rees a declarat ca spera ca
extraterestrii reali vor fi detectati in urmatorii 40 de ani, el este complet
si "absolut convins" ca niciun extraterestru nu a vizitat vreodata
Pamantul.
"Cred ca
majoritatea astronomilor ar respinge aceste vizite", spunea Rees.
"Le-as respinge si eu, pentru ca, daca extraterestrii au facut un efort
atat de mare sa traverseze distante interstelare si sa vina aici, ei nu s-ar
margini doar sa se intalneasca cu niste dezaxati ori sa faca niste semne in
lanuri si apoi sa plece".
Observatii exotice
Intr-o recenta
postare pe blogul Huffington Post, si Seth Shostak, astronom principal la
Institutul SETI, scria despre e-mailurile zilnice pe care le primeste de la
oameni care contin "observatii exotice, planuri ale extraterestrilor
pentru Pamant, ca si tirade agitate despre reticenta oamenilor de stiinta de
a lua in serios subiectul OZN". Shostak spune ca foarte putine dintre
aceste e-mailuri "sunt farse". "Corespondentii sunt sinceri,
si multi pur si simplu doresc sa ne ajute in cautarea noastra dupa dovezi ale
inteligentei extraterestre". Dar el insusi nu vede nici o dovada reala
ca extraterestrii ar fi deja aici. "E greu de crezut ca extraterestrii
au aranjat lucrurile atat de inteligent incat doar guvernele pot gasi dovezi
convingatoare ale prezentei lor ... Fapt este ca daca sunteti siguri ca
planeta noastra gazduieste vizitatori extraterestri, singurul mod de a face
ca sa fie acceptat punctul dumneavoastra de vedere este sa dovediti aceasta (stiintific)".
Si un alt astronom,
James McGaha, fost pilot Air Force a declarat ca "Am trecut peste 40000
ore privind la cerul noptii si n-am vazut - nici macar odata in 50 de ani -
ceva ce sa nu fi stiut ce anume a fost. Am vazut multe lucruri ciudate, dar
niciodata ceva ce nu am putut identifica". "Ceea ce face Rees este
un argument elegant; sunt total de acord cu asta". "Oamenii de
stiinta sunt foarte sensibili la dovezi si la date. Ce dovezi fizice avem ca
o nava spatiala extraterestra ar fi vizitat vreodata Pamantul? Nu exista
niciuna, zero. si pana nu vom avea ceva - un artefact, o piesa, un
extraterestru - oamenii de stiinta nici nu se vor gandi sa investigheze
asta" a adaugat el. McGaha admite totusi ca OZN-urile, sau navele
extraterestre, "nu sunt imposibile. Daca exista o rasa inteligenta
undeva, ei ar putea construi o nava spatiala si sa ajunga aici. Ar fi foarte
dificil, ar necesita resurse si motivatii enorme pentru a face acest lucru.
Nu e imposibil, dar e foarte putin probabil".
Ca raspuns la cele
de mai sus, Nick Pope, fostul investigator OZN al Ministerului Apararii din
Regatul Unit, isi exprima, intr-un e-mail trimis la Huffington Post,
consternarea pentru lipsa de intelegere dintre oamenii de stiinta si
"comunitatea" OZN. El subliniaza, foarte pertinent, ca "In
afara cazului in care au studiat temeinic fenomenul, astronomii nu sunt mai
calificati sa vorbeasca despre OZN-uri decat sunt ufologii calificati pentru
a vorbi despre, sa spunem, productia de oxid de titan in stelele de tip K.
Este ca si cum biologii marini si directorii de companii petroliere ar spune
ca isi cunosc reciproc domeniile, intrucat si unii si altii cauta ceva in
mare. Marea este cam singurul lucru pe care il au in comun. La fel este si cu
astronomii, ufologii si cerul".
Initial un sceptic,
anii petrecuti de Pope la Ministerul Apararii l-au determinat sa creada ca
subiectul OZN este, cel putin, "demn de o cercetare propriu-zisa,
stiintifica. Mai ales in cazul in care exista, de exemplu, imagini, clipuri
video sau date radar, deoarece astfel de lucruri pot fi studiate intr-o
maniera adecvata, stiintifica. Este nestiintific sa ignori datele, pur si
simplu pentru ca ele nu se potrivesc cu viziunea ta despre lume".
Fara prejudecati
"The
Huffington Post" aminteste si de astronomi care au studiat in detaliu si
fara prejudecati rapoartele OZN, intelegand treptat importanta lor si
implicandu-se in studierea fenomenului. Unul dintre acestia a fost J. Allen
Hynek, profesor universitar si consultant timp de peste 20 de ani al Air Force.
In 1952, el termina, in cadrul proiectului Blue Book, un "Raport special
privind Conferinta cu Astronomii despre obiecte aeriene neidentificate".
Pentru acest
raport, Hynek a intervievat 45 de astronomi asupra experientei si opiniilor
lor cu privire la OZN-uri, in timpul si dupa reuniunea Societatii Americane
de Astronomie din iunie acelasi an. Hynek ofera cateva note pentru fiecare
astronom, impreuna cu opiniile lor. Iata ce credeau unii astronomii in 1952:
Astronom Y (care n-a observat niciun OZN) a spus, "Daca as fi vazut
unul, nu as spune nimanui nimic despre asta". Astronom II (doua
observatii) "este dispus sa coopereze, dar nu doreste sa-si faca public
numele", raporta Hynek. Astronom OO: (o observatie) cand era observator
la statia pentru Meteori Harvard din New Mexico, a vazut doua lumini care se
miscau paralel, prea rapid pentru un avion si prea lent pentru un meteorit.
El nu a raportat aceasta observatie. Hynek a concluzionat: "au fost
intervievati peste 40 de astronomi, dintre care cinci au facut observatii
(OZN) de un fel sau altul. Acesta este un procent mai mare decat in randul
populatiei in general. Poate ca acest lucru era de asteptat, deoarece
astronomii, la urma urmei, se uita la cer".
In 1977, si Dr.
Peter Sturrock a facut un chestionar cu privire la OZN-uri. Din nou
persoanele tinta au fost membrii Societatii Americane de Astronomie. Sturrock
a primit 1356 de raspunsuri la 2611 chestionare. Saizeci si doi astronomi au
raspuns ca au observat ceva ce ei nu au putut explica si care ar putea fi
relevant pentru fenomenul OZN. Optsprezece dintre acesti martori au declarat
ca raportasera observatia lor. Sturrock nota ca o rata de raportare de 30%
este mai mare decat ceea ce se asuma pentru populatia medie. In articolul
scris despre acest studiu, exista un tabel din care rezulta ca martorii OZN
sunt, cu o probabilitate mai mare, observatori ai cerului nocturn
(profesionisti sau amatori), in timp ce non-martorii sunt cel mai probabil
persoane care de regula nu se uita niciodata la cer! Sturrock include si el
comentarii edificatoare ale unora dintre astronomi.
La o dezbatere
despre OZN-uri, organizata in 1969 Carl Sagan, dr. Franklin Roach a prezentat
un document referitor la "Viziuni ale astronomilor privind
OZN-urile". El spune ca in niciun program major de cercetare
astronomica, nu exista rapoarte publicate OZN, desi aceste programe
monitorizeaza in mod constant vaste fasii de cer. El a oferit un citat din
celebrul astronom Gerard Kuiper: "Ar trebui sa corectez o afirmatie care
a fost facuta precum ca oamenii de stiinta s-ar feri de rapoartele OZN, din
teama de ridicol. Un om de stiinta alege domeniul sau de studiu, deoarece
crede ca acesta detine o promisiune reala. Daca mai tarziu se dovedeste ca
alegerea lui a fost gresita, el se va simti foarte prost si va incerca sa-si
ascuta criteriile inainte de a se expune din nou. Prin urmare, in cazul in
care societatea constata ca majoritatea oamenilor de stiinta nu au fost
atrasi de problematica OZN, explicatia trebuie sa fie faptul ca ei nu au fost
impresionati de rapoartele OZN". Dar, asa cum arata si sondajele facute
de Hynek sau Sturrock, Kuiper a idealizat comportamentul oamenilor de stiinta
mai tineri. Lipsiti de prestigiul si tinuta lui, acestia erau mai expusi si
mai putin dispusi sa sufere batjocura colegilor lor.
O analiza statistica
"The
Huffington Post" citeaza si un studiu asupra a peste 200 rapoarte OZN,
realizat de L.M. Gindilis, D.A. Menkov, si I.G. Petrovkaya, publicat de
Academia Sovietica de Stiinte in 1979 si intitulat "Observatii ale
fenomenelor atmosferice anormale in URSS: Analiza statistica". In
Sectiunea 3, raportul scrie: "spre deosebire de o prejudecata larg
raspandita, exista un procent extrem de semnificativ de astronomi printre
observatori". Comparand numarul de observatori OZN de o anumita ocupatie
cu datele recensamantului, autorii definesc un "coeficient de
activitate". Un coeficient mai mare indica faptul ca un grup raporteaza
mai multe OZN-uri decat media populatiei. Doar aproximativ 0,002% din
sovieticii de peste noua ani au fost astronomi. Cu toate acestea, ei au
prezentat 10 rapoarte din setul de date. Acest lucru produce un coeficient de
activitate de 7500. Cei cu studii medii au avut un coeficient de 3,
lucratorii manuali 0,9, iar studentii 0,02. Concluzia studiului: astronomii
raporteaza OZN-uri in proportii astronomice.
Deci astronomii vad
OZN-uri, iar opinia lui Rees este incorecta. Totusi, in Statele Unite,
astronomii care urmaresc OZN-uri pe instrumentele lor se tem de ridicol, din
partea altor oameni de stiinta si a presei. Va trebui depus prin urmare un
efort considerabil pentru ca stiinta sa spere sa inteleaga fenomenul OZN.
Intre altele, ar fi deosebit de util sa se adopte "coeficientul de
activitate" utilizat de sovietici si acesta sa fie aplicat si la alte
colectii de date. Comentatoarea de la The Huffington Post spera ca domnul
Rees nu a indepartat prea multi oameni de la aplicarea metodei stiintifice la
rapoartele OZN.
DAN D. FARCAS
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu